A3 Nădășelu-Zimbor-Poarta, peisaj dezolant, șantier (aproape) pustiu

Fuga de responsabilitate a oficialilor CNAIR, combinată cu incompetența lor legendară în derularea licitațiilor și cu antreprenorul UMB întins mult peste capacitate, au transformat în codașe aceste două loturi inițial fruntașe, cu șanse pur teoretice de a se încadra în jaloanele PNRR!

Contractele au fost semnate cu UMB în 26.06.2020 (Zimbor-Poarta Sălajului), respectiv în 22.09.2020 (Nădășelu-Zimbor) și prevăd, ambele, câte 12 luni de proiectare și alte 24 de execuție. Așadar, termenele inițiale prevedeau deschiderea celor 42,3 kilometri la sfârșit de 2023.

Fără să stea după birocrație, cei de la UMB au pornit șantierul ca din pușcă și aveam mari speranțe că își vor respecta angajamentele parafate în 2020. Dar a venit momentul fatidic septembrie 2021: alunecare-mamut la Nădășelu lângă cimitir, la propriu. Și de atunci s-a ales praful.

Ulterior a mai apărut o problemă similară în zona Topa Mică. Și CNAIR a tergiversat un an și jumătate decizia privind soluțiile de remediere. Într-un final apoteotic, în primăvara lui 2023 s-a luat decizia scoaterii din contract și licitarea separată a celor două soluții.

Procedura de achiziție a fost lansată la început de august 2023 și toată lumea credea că e minge la fileu pentru UMB. Dar surpriză: cei de la UMB nici nu au depus ofertă, probabil fiindcă sunt până peste cap băgați în 388 kilometri de autostradă și drum expres pe care nu-i pot duce în ritmul lor obișnuit.

În plus, tergiversarea licitației le convine de minune, având un motiv de noi amânări. Rămasă cu buza umflată, CNAIR primește o singură ofertă amărâtă de la Ozaltin (Turcia), abia în ianuarie 2024.

Și nici până în ziua de azi nu avem câștigător! CNAIR doarme în papuci și doar promite că vom avea un câștigător la final de martie, început de aprilie. Care… evident… nu poate fi decât Ozaltin. Asta dacă nu cumva oferta turcilor este inadmisibilă și am avea o situație de cascadorii râsului.

Termenul contractual de proiectare și execuție pe soluțiile de la Nădășelu și Topa Mică este de doi ani și 3 luni. Chiar dacă s-ar parafa cu Ozaltin în aprilie, luând în considerare birocrația necesară (exproprieri, acord de mediu) și forța redusă a constructorului, greu de crezut că ne-am putea încadra în jalonul PNRR actual: spre sfârșitul lui 2026.

Mai mult, fără nodul de la Românași, tronsonul Zimbor-Poarta Sălajului e un minunat muzeu. Bașca, mai avem și alte blocaje birocratice: este în revizuire acordul de mediu (10 hectare pădure de defrișat în plus), iar la Sutoru, unde autostrada e lipită de case, nu avem prevăzute panouri fonoabsorbante.

Cu prea multe contracte în portofoliu și prea puține forțe întinse la maximum pe Autostrada A7, Centura Timișoara și pe Galați-Brăila, UMB a redus spre zero mobilizarea pe A3 Nădășelu-Poarta, după ce în urmă cu puțin timp i-am văzut că au plecat complet de pe T4 DEx12 Craiova-Pitești.

Concluzia? Doar printr-o mică minune mai pot fi deschise aceste două loturi în 2026, conform cerințelor PNRR, iar riscul de a pierde banii europeni este maxim.

A3 Nădășelu-Zimbor-Poarta, peisaj dezolant, șantier (aproape) pustiu