Nu putem decât saluta revelația recentă a prim-ministrului Ilie Bolojan, primul pe care noi îl auzim că realizează asta: “calea ferată a rămas în urmă”. Este ceea ce noi spunem de mult timp: presiunea publică, banii și eforturile administrative s-au concentrat pe rutier care în ultimii ani a reușit, în sfârșit, o viteză mult mai bună.
În schimb, feroviarul riscă să piardă trenul, definitiv. Așa cum v-am tot explicat, cauzele sunt simple: dezinteres politic care lasă CFR fără resursă umană de calitate și aparat administrativ indolent și incapabil să rezolve la timp birocrația. Peste toate se adaugă lipsa de presiune din partea societății (care în majoritate covârșitoare vrea autostrăzi, nu trenuri) și banii insuficienți, mai ales pe întreținere curentă și reparații linii cât și pe modernizare și achiziție material rulant.
De pildă, plecarea unui singur om cheie din CFR, Eugen Dedu, se vede imediat în implementarea proiectelor feroviare majore. Realitatea este absurdă: doar câțiva oameni duc în spate investiții de miliarde de euro. CFR are urgentă nevoie de o infuzie de profesioniști motivați și capabili să se ocupe de blocajele birocratice (arheologie, fond forestier, utilități, exproprieri, mediu) și tehnice (alunecări, schimbări soluții, reproiectări).
Ironic, declarația a fost făcută la o aruncătură de băț de casa părintească a domnului Bolojan de la Birtin (Vadu Crișului), în buza defileului Crișului Repede, pe linia Cluj-Napoca-Oradea. Aici guvernul (CFR) s-a certat doi ani cu… guvernul (Apele Române) despre nivelul de inundații la care ar trebui să se proiecteze calea ferată. Trist este că nu s-a ajuns la niciun compromis și a rămas așa cum a zis CFR de la bun început. Deci timp și mai ales bani PNRR pierduți.
Mai nou, înțelegem că guvernul (CNAIR) refuză să își dea acordul pentru emiterea autorizației de construire de către guvern (CFR și MT) din cauza unor benzi de stocare pe drumul național care n-au legătură cu traficul feroviar.
După cum vedeți, premierul Bolojan are pârghiile necesare de intervenție în aceste blocaje absurde. Teoretic nu el ar trebui să le rezolve dar aparatul administrativ românesc este profund disfuncțional. Uneori este nevoie ca să se intervină de la cel mai înalt nivel fiindcă toată lumea își pasează responsabilitatea și își demonstrează incompetența.
Infrastructura feroviară, fiica ploii, este așadar văduvită de competența tehnică și managerială cât și de finanțarea adecvată, rămânând captiva problemelor structurale într-un sistem grav bolnav.
📷 Defileul Crișului Repede, februarie 2026, mulțumim Marian!
#ProInfrastructura #API #MonitorizamInfrastructura
