Dacă mega-scandalul de la Centura Metropolitană Cluj-Napoca nu vă era de-ajuns, iată că intră pe fir și metroul bucureștean. Pe lotul 2 al Magistralei M4, avem un conflict comercial cu acuzații deosebit de grave ale subcontractantului Gülermak, responsabil cu experiența pe tuneluri, care descrie într-o contestație la CNSC cum a fost înlocuit după depunerea ofertei, cu modificarea condițiilor financiare. Legea permite astfel de schimbări doar în situații limitate, nu discreționar.
FIRUL LOGIC AL FAPTELOR. Pe tronsonul 2 al noii linii de metrou M4 Gara de Nord-Gara Progresul din Capitală s-a depus o singură ofertă, cea a asocierii conduse de Erbașu. Experiența pe tuneluri era adusă de Gülermak, ca subcontractant și terț susținător, fără de care, conform contestației, cerința tehnică la tuneluri nu ar fi fost îndeplinită. Turcii susțin că au bătut palma cu românii ca să facă tunelurile cu 106 milioane de euro, preț fix. Pe baza acestui acord, ei n-au mai licitat separat, ci au mers împreună cu românii.
UNDE APARE PROBLEMA. Gülermak acuză în contestație că Erbașu cere documentul de subcontractare dar nu completează procentul în ofertă, invocând că “nu știe încă valoarea totală”. Ulterior însă, fără acordul turcilor, completează unilateral un procent mai mic, care în sumă absolută dă mult sub prețul fix de 106 milioane euro convenit inițial. Apoi, Erbașu ar fi făcut presiuni repetate asupra Gülermak să semneze un adițional cu suma redusă, sub amenințarea înlocuirii în asociere.
Turcii însă nu cedează, refuză modificarea și notifică Primăria Sectorului 4, autoritatea contractantă. Chiar și așa, sunt dați la o parte. Legea într-adevăr permite, o singură dată, înlocuirea unui subcontractant însă nu discreționar, la cheremul liderului, ci doar dacă acesta nu îndeplinește cerințele asumate la licitație. Or, pe tuneluri, Gülermak este beton.
CONCLUZIA. Turcii denunță o completare unilaterală a documentației de ofertare, fapt reclamat de ei ca având efectul unui fals intelectual. CNSC trebuie acum să decidă dacă înlocuirea a fost legală, dacă oferta rămasă mai îndeplinește criteriul de experiență la tuneluri și dacă procedura trebuie să reintre în evaluare sau, în cel mai sever scenariu, să fie anulată. Dacă CNSC acceptă teza Gülermak, atunci oferta Erbașu poate deveni neconformă retroactiv.
ROLUL PRIMĂRIEI. Pe lângă conflictul în sine dintre constructori, mai există un jucător esențial: autoritatea contractantă care nu are nicio reacție oficială, procedurală sau publică, la notificările primite de la Gülermak dar în schimb acceptă înlocuirea operată de Erbașu. Mai mult, turcii invocă în contestație și prelungirea depunerii DUAE cu aproximativ 6 luni, termenul legal fiind 10 zile, această “pasivitate inexplicabilă” creând cadrul necesar ca românii să “exercite presiuni” asupra lor și să “identifice un nou terț susținător”.
SCENARIILE POSIBILE. În cel mai optimist, Erbașu și Gülermak ajung la o soluție comercială compatibilă cu regulile achiziției și contractul merge înainte fără modificări majore. Într-o variantă mai puțin fericită, CNSC dispune reevaluarea ofertei, deci o întârziere de câteva luni. Însă în scenariul rău, CNSC constată o modificare substanțială și procedura poate cădea complet.
Mai mult, hotărârea CNSC nu este definitivă. Oricare parte interesată – Erbașu, Gülermak, primăria – o poate ataca la Curtea de Apel București, iar asta înseamnă lejer 6-12 luni de proces cu expertize, clarificări și termene.
Poate merge proiectul înainte? Teoretic, da. Contractul este semnat, există ordin de începere, suntem în faza de proiectare. Însă practic este un nonsens tehnic: fiind într-un litigiu fix cu partenerul pe tuneluri, ce să proiectezi la metrou? Panseluțe?!
Probleme în paradis și pe magistrala M4 de metrou